Dezbaterile din ultima perioada în jurul statutului si noului protocol al CDR, ca si confruntarile dintre principalele partide, pe de o parte, si dintre acestea si formatiunile civice, pe de alta parte, au intensificat apelurile membrilor CDR pentru întoarcerea AC în Conventie.În aceasta situatie, acum, la mai mult de un an de la momentul autosuspendarii sale, AC se vede obligata sa reafirme public motivele care i-au determinat decizia si sa le nuanteze în functie de evolutia ulterioara a lucrurilor.
Dintru început, Alianta Civica tine sa sublinieze ca hotarîrea de autosuspendare din aprilie 1998 a fost determinata nu de nemultumirea fata de locul pe care îl detinea în Conventie, ci de nemultumirea fata de locul pe care CDR îl detinea în viata politica a tarii.Astfel ca modificarea protocolului în sensul maririi importantei si rolului formatiunilor civice (dealtfel nu peste situatia de dinainte de 1996) nu are legatura nici cu autosuspendarea, nici cu încetarea autosuspendarii. Miza Aliantei Civice nu este alcatuita din interese, ci din idei, iar nemultumirile noastre tin de netransformarea în realitati a unora dintre ideile pe care le-am sustinut si pentru care am girat partidele din CDR, prin prezenta noastra alaturi de ele. Nehotarârea partidelor în aplicarea programului politic al CDR, pe care AC l-a sustinut cu fervoare si competenta, tine, în opinia noastra, de doua cauze cu urmari la fel de nedorite si cu explicatii la fel de greu de înteles. Prima dintre ele a fost lipsa de coeziune (a), a doua a fost inconsecventa vointei politice (b).
a) Lipsa de coeziune si corelare dintre principalele partide ale Conventiei, care a adus mari prejudicii si în anii de opozitie de pâna în 1996, a avut consecinte foarte grave dupa preluarea puterii de catre CDR. Exercitarea puterii nu în mod solidar, ci separat de catre partidele ei componente, a dus la diminuarea rolului acestor partide si la remorcarea lor de catre altele, în cadrul coalitiei de guvernare. Pentru a preveni si evita aceasta situatie, AC a propus înca din 1992 organizarea unui grup parlamentar unic CDR si – în timpul crizei guvernamentale de la sfîrsitul anului 1997–începutul anului 1998 – un secretariat permanent, capabil sa coordoneze organizarea Conventiei: pe verticala, prin structurile din teritoriu ale CDR, si pe orizontala, prin crearea departamentului de analiza si strategie, ca si a celui de comunicare si imagine. La un an si jumatate de la prezentarea de catre AC a unui proiect amanuntit de organizare a CDR bazat pe aceste idei si la doar un an înainte de viitoarele alegeri, nu s-a luat înca nici o decizie, în schimb au început sa fie vehiculate din nou propuneri vechi privind prezentarea separata în alegerile locale, menite sa dizolve ultimele urme de coeziune ale CDR si ultimele iluzii ale atât de rabdatorului ei electorat.
b) Primul semn al lipsei de vointa politica a partidelor din CDR în realizarea ideilor în virtutea carora au ajuns la putere a fost dat înca înainte de alegerile din noiembrie 1996, atunci când Conventia a fost înregistrata doar ca o alianta de partide, omitându-se înscrierea formatiunilor civice care, prin intransigenta lor, ar fi putut deranja compromisurile politice. În cei doi ani si jumatate care au urmat, obsesia algoritmului politic a devansat-o cu mult pe cea a respectarii principiilor. In acest sens – si constienta fiind de enormele dificultati pe care reforma structurala a tarii le pune în fata noilor guvernanti –, Alianta Civica nu reproseaza partidelor CDR ceea ce n-au reusit sa realizeze, ci ceea ce nici n-au încercat sa faca sau au facut fara convingere. Pe lista neîmplinirilor pot fi înscrise si legile pentru adoptarea carora Alianta Civica a pledat în tot acest timp: ? legea accesului la propriul dosar si a deconspirarii securitatii ca politie politica; ? legea lustratiei; ? anularea prin lege a condamnarilor politice din perioada 1945–1989, în substanta si consecintele lor; ? legile pentru reglementarea dreptului de proprietate si a reparatiilor; ? o lege electorala bazata pe un sistem mixt, adaugând listelor de partid liste uninominale, ? legea unei reale responsabilitati ministeriale; ? legea functionarului public; ? legi drastice împotriva coruptiei si reglementari care sa opresca amestecul dintre politica si afaceri. În absenta acestor legi reforma societatii românesti este de neconceput, dupa cum ramân imposibile reforma clasei politice si eradicarea coruptiei. În absenta acestor legi, Alianta Civica nu are cum sa se mai regaseasca într-o coalitie politica pe care o initiase si o sprijinise tocmai în scopul adoptarii lor. Pâna atunci nu se poate pune problema revenirii Aliantei în Conventie.
Tocmai pentru ca nu este partid politic, AC nu poate avea mai multe discursuri, în functie de apropierea sau departarea de data alegerilor. Ca si pâna acum, nu vom obosi sa insistam asupra necesitatii reformei în toate domeniile, asupra conditiilor si mijloacelor care duc la îndeplinirea ei, ca si asupra convingerii ca în rastimpul care a mai ramas pâna la alegeri multe dintre acestea pot fi înca realizate.
Chiar nemaifacând parte din Conventia Democratica, Alianta Civica va sprijini punctual persoane si initiative politice, atunci când ele sunt concordante cu programul sau de actiune si de idei.
În speranta ca aceste ocazii vor fi cât mai numeroase,
COMITETUL NATIONAL DE COORDONARE AL ALIANTEI CIVICE
Bucuresti, 18 mai 1999