Coridoare de oglinzi, Cartea Românească, 1983
Fragmente selecționate
Cuprins
• A fi sau a privi, • Scutul fragil, • Biblioteci, • De genul feminin, • Seninatatea plantelor, • Viteza, • Intransigenta sarbatoare, • Dublul, • Dictionar, • Regula jocului, • O arta conspirativa, • Poluare, • Culele de la Maldaresti, • Viziuni,
• Adevaratul continut al unei notiuni, • „Din lumea celor care nu cuvanta”, • Axioma, • Pe un petec de cuvant …, • Doua sate, • O aventura a atentiei, • In muzeu, • Praful si farmecul,
• Un tei inflorit, • O cetate de Scaun, • Asemenea plantelor,
• Legatura, • Certificatul de copilarie, • Momentul critic, • In autobuz, • Un atat de didactic simbol, • Peisaj invins,
• Inovatie, • „Niciodata toamna”, • La Milcov, • Despre zambet, • Nemurirea, • Concurenta marii literaturi, • Vara,
• Corespondente, • A reveni, • Test, • Egalitate, • Eludare,
• Paza, • Oglinzi, • O comparatie, • O suspecta precizie,
• Fara aparare, • Fragmente (Antijurnal), • Nevoia de basm,
• Centrul universului, • Calitatea ca vina, • Neindoiala, • Intr-un compartiment, • Un cadru, • Noapte de august, • Mai subtil, • Civilizatie, • Cronologii, • Absenta lui Homer, • Insula,
• Galben, • Vectorial, • Legea conservarii poeziei, • Confuzie,
• Peisaje, • Iarna, • Dependenta de zambet, • „Exilul si imparatia”, • Capitala unei idei, • Strada pisicilor, • Asemenea timpului, • Germinatie, • Fragmentar, • Adevarata istorie,
• Reintrarea vorbelor in lucruri, • Singuratate, • Lipsa de aparare a umbrelor, • Un mic simbol, • Cele doua Italii,
• Noiembrie, • Banca Timpului, • Metro, • Dialog despre timp,
• Giorgione, • Fuga de acasa, • Minutul adevarului, • Un muzeu de neuitat, • Umbra, • Despre avaritie, • Dorul, • Anul maslinului, • Luna plina, • O dupa-amiaza completa,
• Speranta, • Somnul ratiunii, • O drama estivala, • Natura moarta cu nisip, • Doua verbe, • Numele singuratatii, • Lumea,
• Varste, • Aurul, • Pe Calea Mosilor, • Alfabet, • Un proverb,
• Joc ideal, • An nou, • O carte, • Vacanta totala, • Geografie si istorie, • Targul de cantec, • Ore, • Memoria, • Frumosul faraon, • Rituri, • Capcana, • Catedrala din castan,
• Introducere in nemurire, • Cortine, • Padurea cu testoase,
• Bruma, • Ma intreb, • In balanta, • Monumentul Calatorului
• Necunoscut, • Amintirea fara nume, • Tabara de curte,
• Neepic, • In somn, • Curajul meu de toamna, • Intensitatea supliciului, • Intentie, • Timpul, • Jocul de la Curtisoara,
• Miscarea centrifuga, • Arminden, • Pretioasele rasini,
• Identitate, • Piramide rasturnate, • Ca intr-un canon,
• Omphalos, • Spaima de maretie, • Fantezie, • Linistea,
• Lentile, • Truc, • Pe pamant si in aer, • Puncte cardinale,
• Omisiuni, • Singuratate, perdele, mare, • Dupa furtuna,
• Dialog, • Calendar, • Filmul …, • Caragiale in vremea lui,
• Fragedul ecran, • Scris si vorbit, • Concurenta, • Translatie,
• Alb si negru, • In mare, • Obsesie, • Transhumanta, • Si eu am fos in Arcadia, • Marturii false, • Orasul troienit de plopi,
• Horia Rex Daciae, • Revelatie, • Explozia unei taine,
• Alternativa, • O solutie, • Un popor vegetal, • Corectura,
• Aceasta uluitoare definitie, • Zapada, • Speculatie,
• Mai mult ca trecutul, • „Scene din viata unui geniu”,
• Capatul firului, • Testamentul unei priviri, • Despre ce e vorba in poveste, • Singuratatea unui scaun, • Obsedantul exemplu, • Developare, • Orele de musica, • Din ce e facuta o floare?, • De la fereastra, • Radacini, • Fragmente (Spaima de literatura), • O ora pe ruinele Targovistei, • Miracolul, • Surse noi de iubire, • Mai important, • Incapatanata iluzie.
Referințe critice
„Tabletele Anei Blandiana au muzica lor foarte personala. Înainte de a intelege, percepi cadenta frazelor, leganarea cuvintelor, pauzele linistite, poantele. Unele stau pe vârful picioarelor, ca balerinele. Destule ne dau senzatia unui delicat balet de cuvinte. Ar merita sa fie analizata stilistica lor, deloc complicata, insa eficienta: repetari, simetrii, opozitii si in general binaritati. Nimic nu poate fi lasat la voia intâmplarii. Muzica (pe care eu, citind-o de atâta vreme pe poeta, o am in ureche si o identific spontan) este si o arhitectura, o constructie atenta.”
Nicolae Manolescu, Privelisti morale,
România literara, 1987